Superstițiile românilor: deochiul

” Deochiul este o  superstiție care spune că anumite persoane, în special copiii și lăuzele, pot fi "vătămate" printr-o privire admirativă sau invidioasă. Pot fi deocheate și plante sau animale domestice. Deochiul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră la om, veștejire la plante, tânjeală la animale. Deochiul poate fi involuntar sau intenționat, însă efectele sunt identice și proporționale cu puterea invidiei sau admirației.
La români există obiceiul de a lega o fundiță roșie, mai ales la copiii mici, care sunt mai vulnerabili. Și adulții poartă talismane antideochi, unul dintre cele mai cunoscute fiind mâna cu ochi, bijuterie populară în Balcani și în țările musulmane/ Panglica roșie (sau un șnur roșu, ori o bucată de pânză de aceeași culoare, ori un obiect de îmbrăcăminte) pot atrage „uitătura” și aceasta își „varsă” acolo puterea, copilul scăpând astfel de a fi deocheat. Persoanele deocheate scapă de acesta prin descântece, diferite de la o regiunela alta^. . Credințe legate de deochi:

-Copiii nu trebuie lăsați să se uite în oglindă până la vârsta de un an, căci se pot deochea singuri.
-Un usturoi prins cu o ață roșie la gîtul sau la căciulița copilului ferește de deochi.
-Pentru a fi ferit de deochi, copilul nou-născut trebuie cântărit înainte de a i se face prima baie, însă greutatea copilului nu trebuie spusă nimănui.
-O ață roșie prinsă la încheietura mîinii copilului sau la gîtul unui animal alungă deochiul.
-Orice obiect din aur purtat la gât, la urechi sau la mână se zice că ar atrage și ar anihila energia negativă a deochiului, deci are efectul de a proteja prin „diversiune“. ” ( Wikipedia)   

Alte superstiții legate de deochi:
””- Se crede că copilul odată înțărcat și întors de la piept, crescând mare va deochea orice va vedea frumos ( in Bucovina ).
- Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri, cari sunt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un  fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mânele și o trag să o mănânce; mâncând acea tichie, rămân strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și de ce s-ar mira.( credintă din Olt )
- Oamnii cei mai răi de deochi sunt acei cu ochi albaștri. ( Mehedinți)
- Copilul care va suge la țâță de la țigancă nu se va deochea. ( Ialomița)
- Fereste-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. ( Gorj)
- Dacă întâlnește cineva o femeie, copil sai vită frumoasă, apoi trebuie a stropi asupra lor de trei ori, și făcând așa se crede că nu se vor mai deochea. ( Bucovina )
- Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămășii. ( Tecuci )
- Să nu se pupe copilul până nu împlinește anul, căci se deoache lesne. 
- Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și păstreaz-o după icoană.( Tecuci)
- Ca să nu se deoache copiii, li se leagă câte un fir roșu la găt sau câte o cruciuliță. Cailor li se împletește fir roșu la coamă sau la coadă. ( Cetate )
- Copilul mic să nu se arate în oglindă până nu î,plinește anul caci se deoache singur, văzându-și chipul.
- Când vezi ceva frumos să zici: sa nu-i fie cu deochi, si nu se va mai deochea. 
- Copilul nebotezat nu se deoache căci nu este creștinat.
Când îți curge sânge din nas, ești deocheat de unul căruia îi esti drag. (Tecuci)
- Dacă stau doi copii mici față în față, se deoache. 
- Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie ca să nu fie deocheată.
-Se crede că usturoiul apără de deochi. ( Bucovina)
- Când un copil se botează, cele trei lumânări de pe marginea putinei în care se botează se păstrează și dacă se deochea atunci să-l afume cu ele.
- Când se decântă cuiva de deochi, se pun pe rând trei cărbuni aprinși în apă, în care se desc=ntă, și dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de va sta deasupra apei nu va mai fi.
- Pentru că deochiul mănâncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el ( are diaree)( Ilfov)”
( Credinți și superstiții ale poporului român/ Artur Gorovei)
............

Pentru vindecare deochiului, Mihail Canianu a cules diferite practici empirice:

1. se sting cărbuni

Se stingeau în apă neâncepută 3 sau 9 cărbuni nenumărați îndărăt în timp ce se stingeau, iar apa se da bolnavului să o bea. Dacă nu se însănătoșea, i se descânta iar dacă nu-i trecea, se puneau ouă la stele.

2.se descântă

Fugi, deochi, dintre ochi!
Fugi, deochi dintre ochi!
Fugi, deochi , dintre ochi!
Sufletu în frunte,
Deocheatu-n munte;
Muntele crăpă, 
Deochetura intră,
Iar ( numele) rămase curat
Luminat,
Ca steaua-n cer,
Ca roua-n câmp.
Linge vidra puișorii
De frumușei,
De pistrecei,
Eu ling pe ( numele)
De moroi, de moroaice
De leoi, de leoaice,
De strigoi, de strigoaice,
De deochetori, de deocheturoaice
( Numele) să răie curat
Și luminat
Cum Maica Precesta l-a lăsat.

3. se pun ouale la stele

Se lua un ou proaspăt, dacă se putea, chiar din ziua aceea. Oul se spărgea și se turna cu grijă într-un pahar: se turna apoi puțină apă neâncepută peste el, în așa fel încât să nu se amestece albușul cu gălbenușul și cu apa. Se mai punea puțin calaican ( sulfat de fier) și acest amestec, de cum se însera, se punea la streașina casei ori afară, în curte. Pe la miezul nopții, desc=ntătoarea lua un semn de la copilul deocheat, de exemplu căciula, ieșea afară și lua paharul de pe streașină și-și fixa privirea asupra unei stele. În timp ce rostea descântecul de trei ori atingea paharul și căciula cu nuiele dintr-o mătură părăsită. Prin sudul Munteniei se spunea următorul descântec:

Toate stelele să stea
Numai steaua lui ( numele persoanei )
Să nu stea,
Să umble
Cruciș
Și de-a curmeziș
Să-i ducă leacul lui ( numele)
Și ou să i-l puie. 

4. se toarnă plumb sau ceară 

Dacă nici descântecul cu punerea oualor la stele nu avea efect, se topea o bucata de plumb sau ceară, care se turna într-un pahar mare cu apă. Plumbul sau ceara se lăsau să stea puțin în apă ca să se întărească, așteptând formarea unei figurine cu înfățisare de om.

În acest timp se descânta:
Fugi, că fug, fug
De cap o să te apuc.
Și te-oiu tăvăli
Și te-oiu mosorci,
Prin toate gunoaiele,
Curate
Și necurate,
Să crapi,
Să răscrapi,
Să te topești,
Să te răspopești.
Hodru
Modru
Să te duci în codru,
Acolo să rămâi,
Și„ napoi să nu mai vii.
Ptiu! ( scuipă)

Dacă figurina era cu capul în sus, se credea că va scăpa de deochi, dacă era cu capul în jos, se credea că va muri. Ceara sau plumbul se păstrau iar apa se arunca la o răspântie.( Cultura și spiritualitatea românească/ Valer Butură)

Cum voi deveni fumatoare

Cat s-ar stradui statul roman sa-l avertizeze pe fumatorul roman prin diverse mijloace ca "tutunul dauneza grav sanatatii " , eu cred ca NU va reusi atat timp cat reclamele pentru incurajarea fumatului il bombardeaza pe acesta prin toate simturile, in orice loc in orice timp.

Unde mai pui ca, aceleasi reclame, il determina pe un nefumator sa se apuce de fumat, prin bombardarea zilnica si repetata cu continuturi diferite, special concepute pentru a activa toti receptorii organelor de simt cu scopul de  a-l deteremina sa realizeze o actiune : sa fumeze.

 Adica, EU, nefumator, ma trezesc dis-de-dimineata, ma indrept spre fereasta sa testez pe viu starea vremii si cand ma uit, in afara de nori, vad un ditamai panou publicitar in  care troneaza un mic grup vesel cu tigarile in mana, insotit de un mesaj care asociaza starea lor de bine cu "iarba dracului ". Nu sunt dumirit daca va ploua astazi si deschid TV-ul tocmai in momentul in care dintr-un spot publicitar un musculos cu vocea grava, alaturi de o diva  iti spune in engleza "forever and ever ...with cigaretts" (cred ca acesta era mesajul ).
 Automat, in mintea mea, nu a ramas decat musculosul si tigara, iar eu fac asocierea intre aspectul fizic ( pe care momentan nu il am ) si tigara (  care ma poate duce acolo).  Ma indrept spre locul de munca si stand in ambuteiajul care s-a creat pentru ca tocmai am picat in ora de varf a circulatiei, ma invadeaza dintr-un alt panou publicitar ( de data aceasta avea si leduri stralucitoare ) alt grup de fericiti care se bucura de viata, alturi de alt pachet cu tigari ( evident alta marca ) pe cand, EU, stau aici si astept sa inaintez inca 2 metri. Vai, daca as avea o tigara ar trece mai repede timpul....
 Aprind... radioul masinii, in momentul in care, aud o domnita cu o voce suava spunand cat de bine se simte cu o anume marca de tigari .... Ajung la munca unde doi colegi se relaxeaza alaturi de o tigara .

 Legat de tigara de la servici am o nelamurire si o frustrare personala deoarece colegii fumatori primesc pauza de tigara dar eu, nefumatorul, nu primesc pauza de relaxare.

 Inca de dimineata, toti receptorii mei au fost invadati in toate modalitatile posibile de acelasi mesaj din care creierul a inregistrat esentialul : fumeaza. In plus, facand comparatie cu avantajele de care se bucura un fumator, comparativ cu un nefumator ( pauza de tigara, locuri speciale numai pentru ei etc - voi aborda acest lucru intr-o postare viitoare ) concluzia creierului meu ( pentru ca eu sunt de fapt inchisa in grupul de neuroni din partea anatomica denumita cap ) este urmatoarea : fumeaza ca sa iti fie bine.

Acesta este rezultatul faptului ca suntem fiinte sociale si suntem "nevoiti "sa ne ducem existenta alaturi de altii asemenea noua.

Cand seful nu vrea

Am discutat cu cineva intr-o zi pe tema greutatii angajatului roman din sistemul de stat de a promova in functie numai pe baza  a ceea ce face efectiv pentru o anumita organizatie. Adica, mai pe sleau, pe baza propriei valori. Ne-am contrazis dar am ajuns la aceeasi concluzie : angajatul roman nu poate promova daca nu linge in partea dorsala a unui sef ierarhic, daca nu este cunostinta/ruda cuiva mai presus decat seful, daca nu cotizeza la bunastarea sefului si lista mai poate continua..... Este un sistem din care angajatul roman nu are scapare, din care se naste frustrare, ura. Cand, ca persoana capabila, competenta, care contribui cu succes la evolutia organizatiei observi ca se promoveaza pe baza criteriilor enumerate mai sus, poti lua urmatoarele decizii:
- continui sa muncesti in continuare ingropandu-ti frustrarile in sine;
- demisionezi si iti schimbi locul de munca;
-  te pliezi pe comportamentul promovatilor apeland la metodele mentionate mai sus pana obtii promovarea;
- aduci la cunostiinta sefilor sefului( presupunand ca sunt persoane corecte in caz contrar, iti faci mai mult rau decat bine ) despre modalitatea de promovare din institutie;
- strangi dovezi impotriva sefului si le aduci  la cunostinta opiniei publice ( presiunea mass-mediei face minuni ),
P.S. Mai continui cu metodele intr-o postare viitoare.

La drum cu vise şi visări

Drumeţia pe munte îşi are farmecul ei, fiecă hoinăreşti de unul singur, fie că faci drumul însoţit de mai mulţi prieteni, îndrăgostiţi de culmi şi plaiuri.
Nu numai firile singuratice găsesc mul-umire în drumuri fără întovărăşire. fiecare dintre noi, oricât am aprecia convieţuirea alături de semenii noştri, simţim câteodată nevoia de a rămâne singuri cu gândurile noastre, cu dorurile şi zbucuimul sufletului. După plăcerea fiecăruia, unii se cunfundă în cluburi sau bodegi îmbâcsite de fum, alţii se închid între cei patru pereţi ai locuinţei, iar cel cu adevărat înţelept, îşi ia grijile, suspinele, dorurile sau bucuriile în spinare alături de un sac plin cu cele necesare , şi ia drumul cărărilor şi potecilor, fie că sunt pe munte sau la şes.
Acolo, îmn liniştea fâneţelor frământate lin de zvon de basme sau în freamâtul pădurilor clătinate de vânt, pe bârne spânzurate pe buza văilor, prin viroage adânci, ori poate întins pe plai cu mâinile la căpătâi, visând cu ochii deschişi şi privind nemărginirea cerului. Acolo, într-adevăr, esti singur cu tine, te simţi slobod de toată nimicnicia pornirilor oemenşti din jungla urbană.
Este minunat să hoinăreşti de unul singur pe cărările de piatră sau afundat în potecile pădurilor din câmpie, ori, de ce nu, pe drumurile pline cu ţărână dintre lanurile de grâu!
Oriunde te-ai afla, dacă te simţi bine, dacă sufletul se umple de mulţumire în faţa minunilor firii, dacă eşti răbdător şi prietenos, dacă asprimea vremii nu te înspăimântă, dacă îţi place să auzi huietul furtunii sau vaietul viscolului, să învigi greutăţile drumului, atunci poti să pleci la grum, singur, sau însoţit de alţii asemeni ţie.
Bagă de seamă drumeţe, cănd pleci la drum, oricare ar fi acela, să ai sufletul cu tine!
Dacă te-ai hotărât să pleci, nu contează unde, doar pentru a te regăsi pe tine, o zonă plină de legende cu zâne şi pricolici, cu spiriduşi ai pădurii şi pitici, este zona localităţii Cireşu din judeţul Mehedinţi.
Prin Mehedinţi să te poarte paşii, gândurile iar sufletul să îţi râmână aici!