Cum voi deveni fumatoare

Cat s-ar stradui statul roman sa-l avertizeze pe fumatorul roman prin diverse mijloace ca "tutunul dauneza grav sanatatii " , eu cred ca NU va reusi atat timp cat reclamele pentru incurajarea fumatului il bombardeaza pe acesta prin toate simturile, in orice loc in orice timp.

Unde mai pui ca, aceleasi reclame, il determina pe un nefumator sa se apuce de fumat, prin bombardarea zilnica si repetata cu continuturi diferite, special concepute pentru a activa toti receptorii organelor de simt cu scopul de  a-l deteremina sa realizeze o actiune : sa fumeze.

 Adica, EU, nefumator, ma trezesc dis-de-dimineata, ma indrept spre fereasta sa testez pe viu starea vremii si cand ma uit, in afara de nori, vad un ditamai panou publicitar in  care troneaza un mic grup vesel cu tigarile in mana, insotit de un mesaj care asociaza starea lor de bine cu "iarba dracului ". Nu sunt dumirit daca va ploua astazi si deschid TV-ul tocmai in momentul in care dintr-un spot publicitar un musculos cu vocea grava, alaturi de o diva  iti spune in engleza "forever and ever ...with cigaretts" (cred ca acesta era mesajul ).
 Automat, in mintea mea, nu a ramas decat musculosul si tigara, iar eu fac asocierea intre aspectul fizic ( pe care momentan nu il am ) si tigara (  care ma poate duce acolo).  Ma indrept spre locul de munca si stand in ambuteiajul care s-a creat pentru ca tocmai am picat in ora de varf a circulatiei, ma invadeaza dintr-un alt panou publicitar ( de data aceasta avea si leduri stralucitoare ) alt grup de fericiti care se bucura de viata, alturi de alt pachet cu tigari ( evident alta marca ) pe cand, EU, stau aici si astept sa inaintez inca 2 metri. Vai, daca as avea o tigara ar trece mai repede timpul....
 Aprind... radioul masinii, in momentul in care, aud o domnita cu o voce suava spunand cat de bine se simte cu o anume marca de tigari .... Ajung la munca unde doi colegi se relaxeaza alaturi de o tigara .

 Legat de tigara de la servici am o nelamurire si o frustrare personala deoarece colegii fumatori primesc pauza de tigara dar eu, nefumatorul, nu primesc pauza de relaxare.

 Inca de dimineata, toti receptorii mei au fost invadati in toate modalitatile posibile de acelasi mesaj din care creierul a inregistrat esentialul : fumeaza. In plus, facand comparatie cu avantajele de care se bucura un fumator, comparativ cu un nefumator ( pauza de tigara, locuri speciale numai pentru ei etc - voi aborda acest lucru intr-o postare viitoare ) concluzia creierului meu ( pentru ca eu sunt de fapt inchisa in grupul de neuroni din partea anatomica denumita cap ) este urmatoarea : fumeaza ca sa iti fie bine.

Acesta este rezultatul faptului ca suntem fiinte sociale si suntem "nevoiti "sa ne ducem existenta alaturi de altii asemenea noua.

Cand seful nu vrea

Am discutat cu cineva intr-o zi pe tema greutatii angajatului roman din sistemul de stat de a promova in functie numai pe baza  a ceea ce face efectiv pentru o anumita organizatie. Adica, mai pe sleau, pe baza propriei valori. Ne-am contrazis dar am ajuns la aceeasi concluzie : angajatul roman nu poate promova daca nu linge in partea dorsala a unui sef ierarhic, daca nu este cunostinta/ruda cuiva mai presus decat seful, daca nu cotizeza la bunastarea sefului si lista mai poate continua..... Este un sistem din care angajatul roman nu are scapare, din care se naste frustrare, ura. Cand, ca persoana capabila, competenta, care contribui cu succes la evolutia organizatiei observi ca se promoveaza pe baza criteriilor enumerate mai sus, poti lua urmatoarele decizii:
- continui sa muncesti in continuare ingropandu-ti frustrarile in sine;
- demisionezi si iti schimbi locul de munca;
-  te pliezi pe comportamentul promovatilor apeland la metodele mentionate mai sus pana obtii promovarea;
- aduci la cunostiinta sefilor sefului( presupunand ca sunt persoane corecte in caz contrar, iti faci mai mult rau decat bine ) despre modalitatea de promovare din institutie;
- strangi dovezi impotriva sefului si le aduci  la cunostinta opiniei publice ( presiunea mass-mediei face minuni ),
P.S. Mai continui cu metodele intr-o postare viitoare.

La drum cu vise şi visări

Drumeţia pe munte îşi are farmecul ei, fiecă hoinăreşti de unul singur, fie că faci drumul însoţit de mai mulţi prieteni, îndrăgostiţi de culmi şi plaiuri.
Nu numai firile singuratice găsesc mul-umire în drumuri fără întovărăşire. fiecare dintre noi, oricât am aprecia convieţuirea alături de semenii noştri, simţim câteodată nevoia de a rămâne singuri cu gândurile noastre, cu dorurile şi zbucuimul sufletului. După plăcerea fiecăruia, unii se cunfundă în cluburi sau bodegi îmbâcsite de fum, alţii se închid între cei patru pereţi ai locuinţei, iar cel cu adevărat înţelept, îşi ia grijile, suspinele, dorurile sau bucuriile în spinare alături de un sac plin cu cele necesare , şi ia drumul cărărilor şi potecilor, fie că sunt pe munte sau la şes.
Acolo, îmn liniştea fâneţelor frământate lin de zvon de basme sau în freamâtul pădurilor clătinate de vânt, pe bârne spânzurate pe buza văilor, prin viroage adânci, ori poate întins pe plai cu mâinile la căpătâi, visând cu ochii deschişi şi privind nemărginirea cerului. Acolo, într-adevăr, esti singur cu tine, te simţi slobod de toată nimicnicia pornirilor oemenşti din jungla urbană.
Este minunat să hoinăreşti de unul singur pe cărările de piatră sau afundat în potecile pădurilor din câmpie, ori, de ce nu, pe drumurile pline cu ţărână dintre lanurile de grâu!
Oriunde te-ai afla, dacă te simţi bine, dacă sufletul se umple de mulţumire în faţa minunilor firii, dacă eşti răbdător şi prietenos, dacă asprimea vremii nu te înspăimântă, dacă îţi place să auzi huietul furtunii sau vaietul viscolului, să învigi greutăţile drumului, atunci poti să pleci la grum, singur, sau însoţit de alţii asemeni ţie.
Bagă de seamă drumeţe, cănd pleci la drum, oricare ar fi acela, să ai sufletul cu tine!
Dacă te-ai hotărât să pleci, nu contează unde, doar pentru a te regăsi pe tine, o zonă plină de legende cu zâne şi pricolici, cu spiriduşi ai pădurii şi pitici, este zona localităţii Cireşu din judeţul Mehedinţi.
Prin Mehedinţi să te poarte paşii, gândurile iar sufletul să îţi râmână aici!